Trupa Muse a făcut publicul să tresară într-o odisee cu lumini și solo-uri sublime

Trupa Muse a făcut publicul să tresară într-o odisee cu lumini și solo-uri sublime

Trupa Muse a concertat vineri seara în Piața Constituției, în prima zi a festivalului ”Rock the city”, în fața a peste 15.000 de oameni extaziați. ”Drones” este concertul de promovare a ultimului lor album cu același nume, ce abordează teme precum dezumanizarea, îndoctrinarea, războiul și rebeliunea.

Muse și-au făcut intrarea în aplauzele publicului, cu sunete distorsionate de chitară și cu salutul călduros al solistului Matt Bellamy, care a rostit ”Bună seara, București!”. Odiseea a început pe intro-ul melodiei ”Psycho”, cu sergentul care rostește repetat ”Aye, sir!”. Primul tril al luptei împotriva totalitarismului.

Chitara s-a dezlănțuit pe ”Plug in Baby”, urmată de melodia ”The Handler”, cu o poveste absolut impresionantă. La nivel grafic erau proiectate două...

Citeste mai departe
Despre dragoste și totalitarism - The Lobster (2015)

Despre dragoste și totalitarism - The Lobster (2015)

“We dance alone. That’s why we only play electronic music”.

The Lobster (Homarul) este un film despre iubire și distopie. Dragostea se consumă într-un regim totalitar, în care există doar cupluri. Cei care n-au pereche sunt damnați într-o existență guvernată de reguli stricte. Traiul în doi devine o rațiune de a fi ce nu poate fi contestată.

Asistăm la un spectacol distopic, regizat de Yorgos Lanthimos, în care fericirea și singurătatea se exclud. Oamenii sunt obligați să-și găsească un partener de viață. Dacă eșuează, sunt transformați în animale.

David, interpretat excepțional de Colin Farrell, se desparte de soție și ajunge într-un hotel în care sunt distribuite persoanele singure. Are la dispoziție 45 de zile pentru a-și găsi pereche, altfel se va...

Citeste mai departe
Bastarda Istanbului sau în căutarea identității pierdute

Bastarda Istanbului sau în căutarea identității pierdute

“I hurt myself today

To see if I still feel.”

Ați asociat vreodată o carte citită cu o melodie sau cu un preparat culinar? Există oameni ce combină savoarea lecturii cu muzica preferată sau cu pătrățele de ciocolată cu lavandă. În alte situații, lectura poate fi acompaniată de un ceai fierbinte sau de o cafea tare. Cu alte cuvinte, ne proiectăm în universul cărții relaxați, cu o stare de bine.

Romanul Bastarda Istanbului are darul de a trezi în cititori pasiunea pentru frumos. Eu îl asociez cu melodia ”Hurt” a lui Johnny Cash și cu desertul tradițional turcesc ashure. Ambele elemente au un rol fundamental in carte, o să vă las pe voi să le descifrați semnificația.

Bastarda Istanbului este un roman fascinant, ca o adevărată delectare senzorială. Fiecare...

Citeste mai departe
Macbeth, un film-poezie despre cea mai sângeroasă bătălie interioară

Macbeth, un film-poezie despre cea mai sângeroasă bătălie interioară

”Vai, mi-e plin de scorpii cugetul” (Macbeth)

Filmul Macbeth, cea mai recentă adaptare shakespeariană în regia australianului Justin Kurzel, impresionează prin scenele dramatice, de o intensitate copleșitoare. Bătăliile sângeroase sunt construite maiestuos, iar cuplul Macbeth, interpretat de Michael Fassbender și Marion Cotillard, este malefic și însetat de putere.

Filmul începe în forță, cu imaginea unui copil mort, îmbrăcat în veșminte albe. Macbeth și Lady Macbeth sunt sfâșiați de durere, mai ales din cauza imposibilității de a lăsa un moștenitor. Destinul lor se luminează după bătălia cu rebelii, când apar cele trei vrăjitoare ce prezic viitorul lui Macbeth. Există ceva morbid și în același timp fascinant în scena apariției vrăjitoarelor. Macbeth este...

Citeste mai departe
Simfonia poverii: Kundera – Insuportabila ușurătate a ființei

Simfonia poverii: Kundera – Insuportabila ușurătate a ființei

Drama unei vieți nu este neapărat drama greutății, ci a ușurătății. Sau, altfel spus, insuportabila ușurătate a ființei. În cartea cu același nume scrisă în 1982, Kundera prezintă în paralel destinele mai multor personaje complexe, care își transcend propria condiție și aspiră către ”Supraomul” lui Nietzsche.

Plasat în Praga anilor ’60, romanul începe cu ideea eternei reîntoarceri, conform căreia viața se află sub semnul repetiției. Dacă efemerul face lucrurile să pară mai ușoare, eterna reîntoarcere le sporește însemnătatea. Cu alte cuvinte, orice ne-am dori, trebuie să ne dorim și în Eterna Reîntoarcere. Aici este adevărata provocare adresată personajelor deopotrivă.

Tomas este un medic chirurg afemeiat, dar care își iubește soția cu adevărat....

Citeste mai departe